Istorie
Despre oraşul Fălticeni se spune în "Marele Dicţionar Geografic al României" că este întemeiat de Ioniţă Başotă în anul 1780, prin hrisovul domnitorului Constantin Moruzi, din 8 august, şi că îndată după întemeiere, târgul Şoldăneşti, adică Fălticenii de astăzi, s-a populat cu locuitori din satul Baia; refugiaţi aici în urma unei mari inundaţii a râului Moldova (nu există însă nici o atestare documentară în acest sens).
Din anumite cercetări se spune că oraşul a existat înainte de data hrisovului domnesc din 8 august 1780. Satul Folticeni este menţionat în documente din 1490 şi 1550, când voievodul Alexandru Lăpuşneanu scrie că satul şi terenul aferent aparţin mănăstirii Moldoviţa.
Fălticenii sunt o transformare în oraş a unor sate existente încă de pe la 1400 şi mai devreme. Numele s-a schimbat din Şoldăneşti în Fălticeni în anul 1836 după numele satului şi moşiei Fălticenii Vechi.
În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Baia.
Din anumite cercetări se spune că oraşul a existat înainte de data hrisovului domnesc din 8 august 1780. Satul Folticeni este menţionat în documente din 1490 şi 1550, când voievodul Alexandru Lăpuşneanu scrie că satul şi terenul aferent aparţin mănăstirii Moldoviţa.
Fălticenii sunt o transformare în oraş a unor sate existente încă de pe la 1400 şi mai devreme. Numele s-a schimbat din Şoldăneşti în Fălticeni în anul 1836 după numele satului şi moşiei Fălticenii Vechi.
În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Baia.
Cultură
Fălticeni este un punct de reper pentru cultura si ştiinţa naţională. Un mare număr de persoane marcante s-au format şi au creat în Fălticeni. După Bucureşti şi Iaşi, Fălticeniul este al treilea oraş din ţară ca număr de scriitori autohtoni. Raportat, însă, la numărul de locuitori, Fălticeniul se situează pe primul loc în România. Fălticeni a dat României zeci de oameni ai literelor de talie naţională şi recunoaştere mondială. Oraşul a format 16 academicieni, 12 generali, 60 de doctori în cultură şi ştiinţă.
Personalităţi
Târgul Fălticeni se afirmă în cultura naţională începând de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Din bogatul lexicon al personalităţilor fălticenene fac parte scriitorii Matei Milo, Enache Gane, Costache Gane, Maria Cantacuzino, Nicolae Istrati, Nicu Gane, Ion Creangă, Nicolae Beldiceanu, Mihail Sadoveanu, Ion Dragoslav, Anton Holban, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Nicolae Labiş, Vasile Savel, Nicolae Jianu, Mihail Şerban şi Grigore Ilisei, istoricii, criticii literari şi filologii Eugen Lovinescu, Alexandru Lambrior, Teodor V. Stefanelli, Virgil Tempeanu, Gheorghe Cardaş, Mihai Gafiţa, A.G. Stino, Constantin Ciopraga, Cornel Dimitriu, Ştefan S. Gorovei; oamenii de teatru şi muzicienii Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Călinescu, George Adamachi, Alexandru Alger, artiştii plastici Ion Irimescu, Ştefan Şoldanescu, Dimitrie Hârlescu, Aurel Băeşu, Maria Mihăescu, Mihai Camaruţ, Vasile Vasiliu-Falti, Teodor Tatos, folcloriştii Artur Gorovei şi Mihai Lupescu, oamenii de ştiinţă Dimitrie Leonida, Nicolae Grigoraş, Vasile Ciurea, Mihai Băcescu, Eliot Sorel, Sofia Ionescu-Ogrezeanu şi Florin Constantin Ghiurea etc.
Falticeni - al 3 lea oras cultural al tarii
4/
5
Oleh
eu
