sâmbătă, 6 august 2011

M-rea Voronet dupa Ion Neculce + poze

Cu voia Bunului Dumnezeu, cu rugaciunile Sf. Cuvios Daniil Sihastrul si prin osardia Biencredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant s-a inaltat, din 26 mai pana in 14 septembrie 1488, Manastirea Voronet cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe.

In 1547 i s-a adaugat pridvorul si i s-a facut pictura exterioara sub privegherea Mitropolitului Grigorie Rosca, ce se odihneste in pridvor: Inca de la inceput Manastirea a fost binecuvantata cu calugari cu aleasa viata duhovniceasca, in vreamea Sf. CuviosDaniil Sihastrul fiind o adevarata lavra a isihasmului romanesc. Viata monahala s-a intrerupt in anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic si s-a reluat in anul 1991, de data aceasta cu obste de calugarite sub staretia Stavroforei Irina Pantescu.

In pronaos se afla, strajuit de o candela aprinsa, mormantul Sf. Cuvios Daniil Sihastrul, ce a fost primul staret al Manastirii.

Tabloul votiv, al intemeietorului, se afla in naos. Maria Sa, Stefan cel Mare si Sfant, pictat in anul 1496 impreuna cu Doamna Maria-Voichita si Bogdan mostenitorul inchina, prin mijlocirea Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Manastirea aceasta Mantuitorului nostru Iisus Hristos pentru a-i multumi ca l-a ajutat in lupta impotriva cotropitorilor turci.

Iara, Stefan-voda, mergand de la cetatea Neamtului in sus pre Moldova, au marsu pe la Voronet, unde traie un parinte sihastru, pre nume Daniil, si tatand Stefan-voda in usa sihastrului sa-i descuie, au raspunsu sihastrul sa astepte Stefan-voda afara pana ce si-a istovit ruga. Si dupa ce si-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat in chilie pre Stefan-voda si s-au ispovedit Stefan-voda la dansul. Si au intrebat Stefan-voda pre sihastru ce va mai face, ca nu poate sa sa mai bata cu turcii: inchina-va tara la turic, au ba? Iar sihastrul a dzis sa nu o inchine, ca razboiul este a lui, numai, dupa ce va izbandi, sa faca manastire acolo, in numele Sfantului Gehorghe, sa fie framul bisericii.

ION NECULCE





duminică, 5 iunie 2011

Tronos in Bucovina

Tronos in Bucovina

Evenimentul a fost organizat de Nedea Gheorghe si Iordachescu Constantin cu binecuvantarea IPS Pimen al Sucevei si Radautilor pe data de 4-5 dec 2011.

Membrii Grupului Tronos au cantat la M-rile Camarzani, Humor si Sf. Ioan cel Nou de la Suceava si la Bisericele Domnitelor si Sf. Dumitru din Suceava unde s-au facut mai multe inregistrari.

Pe 5 mai seara la Sala DOM POLSKI Grupul de muzica bizantina Tronos al Patriarhiei Romane a sustinut in premiera un concert cu un repertoriu deosebit de variat si frumos.

Mai multe detalii despre acest eveniment si despre organizatori aici:
http://paginadefolos.blogspot.com/
http://divinabucovina.blogspot.com/
http://icoane-comenzi.blogspot.com/

luni, 9 mai 2011

Costume populare bucovinene

In zilele noastre a inceput sa se cam piarda arta confenctionarii costumelor noastre traditionale. In Bucovina inca se mai lucreaza astfel de costume, insa nu se pot deloc compara cu cele facute de inaintasii nostri.

Daca doriti sa va cumparati costum popular, ie sau alte obiecte frumoase, o puteti face de la Manastirile Humor si Voronet. Personal consider ca pe langa Manastirea Humor sunt mai ieftine. Poti si negocia pretul. La urma urmei, interesul e sa le vanda. Unele sunt foarte scumpe dar foarte foarte frumoase, cu multe inflorituri si lucrate de mana, adevarate capodopere. Daca nu aveti bani suficienti, spuneti cat aveti si negociati la sange. Va lasa din pret!

Mai jos de manastire, vis-a-vis de parcarea manastirii Humor este o casa monument istoric. Are peste 100 de ani. Langa ea, proprietarii si-au construit alta casa. Anul trecut era vorba sa o amenajeze ca muzeu. Ar merita! Nu stiu insa daca au facut acest lucru. La aceasta casa este un adevarat magazin de imbracaminte populara. O minunata doamna colecteaza de la oameni hainele vechi populare si le vinde acolo. Au preturi foarte bune! Aveti de unde alege. Sunt lucruri frumoase si de calitate. Nu vreau sa le fac neaparat reclama, ci doar sa dau cateva indicii iubitorilor de arta romaneasca, de costume populare si de valori traditionale romanesti.

Pe langa manastirea Voronet sunt si acolo lucruri frumoase, unele prea scumpe, altele mai accesibile. Aici am gasit si noi o ie mai draguta pentru baietelul nostru Serafim. Aici gasiti mai usor pentru copii ii.

Cu 150-200 de lei iti poti lua o ie frumoasa foc.

Cat de curand vom cauta sa pornim o colectie de poze cu costume populare bucovinene.
























marți, 15 februarie 2011

M-rea Sihastria Putnei. Istoric si Imagini



IstoricIn nordul „dulcii Bucovine”, la 4 km mai sus de Manastirea Putna, se afla Manastirea Sihastria Putnei. Situata într-o poiana larga si frumoasa, prinsa la mijloc din toate partile de o hora de munti, Sihastria Putnei reprezinta astazi un liman de liniste, pace si binecuvântare, ce izvorasc dintr-un trecut multisecular de sfintenie si nevointa.

Documentele istorice ne spun ca Sihastria Putnei a fost întemeiata de unii monahi în timpul domniei Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfânt (1457-1504). Prima atestare documentara este în jurul anului 1466, când aflam si despre cel dintâi vietuitor al Sihastriei cunoscut cu numele: un tatar încrestinat, calugarit apoi cu numele de Atanasie, venit aici de la Manastirea Putna. Exemplul sau a fost urmat si de alti monahi iubitori de viata sihastreasca, unii chiar ucenici ai Sfântului Cuvios Daniil Sihastru, care îsi vor ridica aici si o mica bisericuta de lemn.

Când Moldova a fost invadata de armatele regelui polon Ioan Sobieski (1674-1696), Sihastria a fost si ea pustiita de cotropitori. Va ramâne astfel pâna la pacea de la Karlowitz (1699), când calugarii ce pribegisera prin munti s-au întors la locurile lor.

Primul egumen al Sihastriei cunoscut cu numele este Lazar, un ucenic al sfântului mitropolit Dosoftei al Moldovei (1671-1686). Cu sprijinul marelui vistiernic domnesc Ilie Cantacuzino, el ridica o noua bisericuta de lemn în care, dupa cum ne spun izvoarele, „abia încapeau patru-cinci sihastri”. Urmasii lui la cârma asezamântului monahal au fost Teodosie (+ 1715) si Dosoftei (+ 1753).

În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, Sihastria Putnei cunoaste o înflorire deosebita în timpul egumenului Sila (1753-1781), originar din tinuturile Botosanilor. El ridica o noua biserica, din piatra, sfintita în 1758 de episcopul Dosoftei Herescu de Radauti, pe care o împodobeste cu toate cele necesare cultului. Construieste chilii si anexe, amenajeaza incinta, în paralel cu vegherea asupra vietii duhovnicesti a monahilor vietuitori aici. Având peste 80 de ani, cuviosul Sila trece la cele vesnice la 23 aprilie 1783, dupa ce a predat egumenia, înca din 1781, ieroschimonahului Natan.

Dupa ocuparea nordului Moldovei de catre Imperiul Habsburgic (1775), Sihastriei i se pun multe interdictii. Starea materiala precara în care ajunge Sihastria Putnei în aceste timpuri reiese din asa-numita „carte de milostenie” (1783), prin care cuviosul Natan si obstea sa solicitau sprijin din partea credinciosilor. Acest ajutor era însa mai greu de primit acum, datorita granitei care îi despartea pe sihastri de ceilalti frati români. În astfel de împrejurari grele, la 26 decembrie 1784, cuviosul Natan trece la Domnul, si, odata cu el, ultimul staret oficial al Sihastriei.

Desi nu numit direct de catre sfântul Natan, cuviosul ieroschimonah Paisie preia egumenia Sihastriei Putnei pentru scurtul rastimp pâna la desfiintare (ultimii ani ai secolului al XVIII-lea). Sihastria Putnei este ultimul asezamânt monahal închis din porunca stapânirii straine. Vietuitorii sunt transferati la Manastirea Putna, ca si obiectele de cult. Singur ieroschimonahul Paisie ramâne aici mai departe, trecând la cele vesnice în jurul anului 1790. Astfel se încheie o pagina minunata din istoria Sihastriei Putnei.

Dupa doua veacuri de pustiire si uitare, la 24 aprilie 1990, când s-au început lucrarile de restaurare la Sihastria Putnei, aici se aflau doar ruinele vechii biserici din secolul al XVIII-lea. Acum s-au descoperit printre darâmaturi si osemintele galbene si frumos mirositoare ale celor trei stareti cuviosi: Sila, Natan si Paisie. Desi necanonizati oficial, cinstirea de care ei se bucura acum din partea credinciosilor constituie, de fapt, argumentul cel mai graitor pentru recunoasterea oficiala a sfinteniei lor de catre Sfântul Sinod al Bisericii noastre.

O alta podoaba a Sihastriei Putnei este icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, asezata spre închinare în partea stânga a naosului bisericii. Este o icoana veche si a fost adusa aici de o familie evlavioasa din localitatea Putna. Multi credinciosi care s-au rugat în fata ei marturisesc despre puterea harica deosebita a icoanei.

În partea dreapta a naosului bisericii se afla o alta icoana a Maicii Domnului, pictata în Grecia în anul 1996, cu prilejul sfintirii noii biserici. Pe verso, icoana are pictat chipul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta.

Între anii 2001-2007 s-a ridicat o nouă biserică, având hramul "Izvorul Tămăduirii" şi Sf. Serafim de Sarov, aflată în prezent în stadiul de pictură.

În ultimii ani, lucrarile de amenajare a acestui asezamânt monahal s-au diversificat, în ianuarie 2005 fiind ridicat la rangul de manastire. Astazi, aici functioneaza ateliere de croitorie, tâmplarie, sculptura, pictura, înramat si aplicat icoane pe lemn, unde monahii si fratii îsi desfasoara rucodelia lor zilnica, împletind astfel rugaciunea cu munca.






Catedrala Ortodoxa din Radauti ’Pogorîrea Duhului Sfînt’.

Nu departe de vechiul centru monahal din Rădăuţi – Biserica Bogdan Vodă – se înalţă, astăzi, în coasta parcului central, impunătoare şi sveltă, în acelaşi timp, Catedrala Ortodoxă cu hramul ’Pogorîrea Duhului Sfînt’.
Ideea ridicării catedralei din Rădăuţi datează din 1920, sub denumirea de ‘Biserica Unirii Naţionale’, dar piatra fundamentală s-a pus abia în 1927.
Lucrările s-au făcut sub auspiciile şi subvenţia Mitropoliei Bucovinei pînă în 1948, iar de la această dată şi pînă în mai 1961, sub auspiciile şi subvenţia Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, cu participarea – în toţi cei 34 de ani – credincioşilor prin contribuţii băneşti şi prin muncă obştească.

Catedrala are o suprafaţă de 550m², o lungime de 60 şi o înălţime de 50 de metri. Arhitectura bisericii este de tip modern, avînd trei nave adaptate necesităţilor cultului ortodox. Naosul are două abside dreptunghiulare care dau bisericii caracter tradiţional treflat, iar depărţirea de pronaos se face cu două arce dublouri mari.

Grandioasa turlă se sprijină pe patru pandantivi puternici, fiind unică în Romînia, deoarece are la partea inferioară un partic de jur împrejur, la care se ajunge pe o scară de beton în formă de spirală. Pronaosul este boltit, formînd o calotă sferică, iar deasupra navelor laterale se găseşte o logie largă, mărindu-se spaţiul bisericii.

Un balcon spaţios se găseşte deasupra uşii de la intrarea în biserică, unde, într-o deosebită rezonanţă, corul participă la sfintele liturghii. Coloane cilindrice care se termină în partea superioară prin capiteluri corintice sprijină logia vastă şi balconul care se întind deasupra navelor laterale şi uşii principale a bisericii.

Acoperişul catedralei este alcătuit dintr-un turn central străjuit de o cruce de 6m înălţime si 4m lăţime (braţele), patru turnuri mai mici în jur şi două turnuri ale clopotniţei, toate cu cruci corespunzătoare, de o parte şi alta a intrării principale în biserică, dînd simetrie, echilibru şi armonie edificiului.

Catedrala are patru uşi confecţionate din lemn de stejar: prin cea principală şi cele de la sud şi nord se intră în pronaos şi naos, iar prin cele două mai mici în altar şi printr-un coridor în balcoane, anvon şi subsol, în faţa tuturor fiind trepte de beton mozaicat. Interiorul primeşte lumina naturală prin 131 ferestre rotunde de mărimi diferite.