Home / Archived For 2009

joi, 19 noiembrie 2009

M-rea Putna in imagini

Manastirea Putna Iarna








Imagini din exterior
Noua Pictura
Mormantul Sf. Voievod Stefan cel Mare Icoana Facatoare de minuni a Maicii Domnului de la Putna
 Parintele Adrian Fageteanu pe vremea cand era la Putna
 Noul Arhondaric si casutele de lemn
Pada Komentar

marți, 17 noiembrie 2009

Biserica Sfântu Dumitru - Suceava

Biserica "Sf. Dumitru" cu turnu Lapusneanu (Suceava) a fost ctitorita de Petru rares intre anii 1534-1535, pe amplasamentul unei biserici mai vechi.A fost pictata in interior si exterior.
Din punct de vedere arhitectonic, biserica pastreaza caracteristicile stilului moldovenesc. Pisania, asezata deasupra usii de la intrare, in partea dreapta, are in partea superioara doi ingeri ce poarta o cununa in interiorul careia se afla stema Moldovei, elemente de arta renascentista.
Turnul clopotnita (inalt de 45 m) a fost construit de Alexandru Lapusneanu in 1560, are baza patrata, teri etaje si un al patrulea construit in sec. al XIX-lea. Intre 1867-1910 a servit ca foisor de foc al orasului. Pastreaza inca una dintre cele mai bine realizate steme ale Moldovei.
Pada Komentar

Biserica Sf. Nicolae - Suceava

Biserica Sf. Nicolae

Biserica "Sf. Nicolae" Suceava a fost construita de Ilias, fiul lui Petru Rares, insa pisania atesta "reinnoirea" din 1611, datorita panului Nicoara Prajescul - vel vistiernic si cheaghinei Maria. Biserica are plan dreptunghiularm, cu absida la est si altele laterale operate in grosimea zidului, precum si turla pe naos. Pridvorul este suprainaltat de un turn clopotnita, element characteristic secolului al XVII-lea. La exterior, decoratia consta dintr-un brau median in "dinti de ferastrau".
Materialele au fost preluate de pe:
Pada Komentar

Biserica Sf. Ioan Botezătorul (Domniţelor) din Suceava

Construita de Vasile Lupu in 1642; restaurata si zugravita cu cheltuiala lui Gheorghe Drambei si Dumitru Matasar in 1884, apoi 1924-1926 si 1995-1999.
A avut destinatie de paraclis al Curtii Domnesti. Atrage atentia prin armonia proportiilor. Turnul - clopotnita este alipit zidului bisericii, pe latura de nord si are un subsol ce pare a fi fost folosit ca osuar.
Biserica Sfintul Ioan Botezatorul, cu arhitectura sa compacta si armonioasa, cu clopotnita integrata peretelui nord-vestic, si cu ingenioasele decoratii exterioare, este un ansamblu plin de farmec, situat la numai 40 de metri de fosta Curte Domneasca, in zona centrala a Sucevei. Un uric in limba slavona din 1569 arata ca in locul paraclisului inaltat de Vasile Lupu exista pe vremea aceea o biserica cu acelasi hram, Nasterea Sfintului Ioan Botezatorul, distrusa din motive necunoscute.
Accesul in sfintul lacas se face printr-o usa in stil gotic de pe latura sudica, deasupra ei putand fi admirata pisania cu stema Moldovei. Interiorul e alcatuit din pronaos, naos si sfintul altar, primele compartimente fiind despartite formal de doua coloane cu sectiune octogonala. Naosul, luminat de patru ferestre cu chenare gotice, are o bolta cu arcuri piezise in stil moldovenesc, decorata la baza cu linii in relief si briuri de piatra zimtata si terminata cu un cilindru, influenta barocului fiind destul de pregnanta. Majoritatea istoricilor considera iconostasul ca fiind o remarcabila opera de sculptura medievala, o piesa de referinta pentru barocul moldovenesc din secolul al XVIII-lea.
Turla liliputana, probabil cu dimensiunile cele mai reduse din nordul Moldovei, este asezata pe o baza patrata si apoi pe una stelata, ambele decorate cu ocnite mici. Exteriorul ei este foarte ingenios asamblat cu patru arcade suprapuse incastrate in adincime si cu altele patru in relief, de factura surprinzator de moderna, cu o esentializare a formelor amintind de Brancusi. Acoperisul de sita este fragmentat, urmarind indeaproape elementele sfintului lacas, fiind cuplat cu cel al clopotnitei, solutie arhitectonica reusita, care confera un plus de armonie si coeziune intregului grup monumental.
Traditia orala afirma ca Biserica Domnitelor a fost pictata atit in interior cit si in exterior de ''coconii'' domnitorului si ai celorlalti demnitari locali de la Curtea Domneasca din Suceava, gest artistic unic in epoca Evului mediu, care denota deschiderea, grija pentru educatia tinerilor si ideile novatoare de la curtea lui Vasile Lupu.
Pada Komentar

Manastirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava

Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava este o manastire cu obste de calugari, purtand hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe. Aceasta a fost ridicata pentru a face fata multimii credinciosilor ce veneau sa se inchine moastelor Sfantului Ioan cel Nou.
Biserica a fost inceputa de voievodul Bogdan al III-lea, fiul lui Stefan cel Mare, in 1514 si terminata de Stefanita Voda, fiul lui Bogdan in 1522, asa cum ne arata si pisania aflata deasupra usii de intrare in pridvor. Biserica a fost sfintita de Mitropolitul Teoctist.

Sub domnia lui Bogdan al III-lea arhitectura a dat la iveala unul dintre cele mai impresionanate monumente, biserica Sfantul Gheorghe din Suceava, unde sunt aplicate cu fidelitate si cu toate consecintele de rigoare principiile formulate de artistii marelui Stefan, desigur, la o scara mai mare. Pisania slavona (96cm-71cm) amplasata deasupra usii dintre exonartex si tinda aata ca zidirea bisericii Sfantului Gheorghe a fost inceputa de voievodul Bogdan al III-lea si terminata de Stefanita Voda.
Nu putem sti cu certitudine care au fost cauzele care au determinat taraganarea construirii acestei biserici timp de opt ani. Bogdan al III-lea se stie ca reuseste, in timpul domniei sale, doar in doua luni sa termine biserica din Reuseni, pe care Sf. Stefan cel Mare nu mai apucase sa o termine.

Biserica este inceputa de Bogdan al III-lea, dar nu reuseste sa o vada sfintita, intrucat la 21 aprilie 1517 se anunta ca voievodul era adus spre vesnica odihna alaturi de parintele sau, la Putna. Tronul Moldovei avea sa fie ocupat de Stefanita Voda (minor).
Biserica este terminata in primul an in care Stefanita va putea sa se intituleze "Dei gratia Dominus et Woiewoda regni Moldaviae".
Scopul marturisit la inceputul zidirii acestei biserici era acela de a servi biserica Mitropoliei Sucevei, intrucat biserica Mirauti se dovedea a fi neincapatoare. Complexul de arhitectura medievala al fostei catedrale mitropolitane cuprinde, alaturi de biserica propriu-zisa si turnul clopotnita si eclesiarnita lui Anastasie Crimca.
Turnul copotnita a fost zidit in timpul domniei lui Peru Schiopul, acesta pastrand in forma sa originala un singur etaj zidit din piatra neregulata, prevazut cu coltari din piatra faltuita. Apoi apar benzi de cate trei randuri de caramizi.

Mitropolitul Anastasie Crimca zideste o eclesiarnita ce va servi in timp de iarna la savarsirea serviciului divin. Intre anii 1786-1789 in aceasta eclesiarnita a functionat prima scoala catehetica clericala din Suceava condusa de ieromonahul Daniil Vlahovici. Pe latura vestica au fost pictate in 1895 de catre Vladimir Mironescu patru scene ce infatisau martiriul Sf. Ioan cel Nou.
Dupa anexarea patii de nord a Moldovei in 1775 la Imperiul Habsburgic s-a trecut si la organizaea vietii bisericesti. Dintre manastiri s-au pastrat in perioada stapanirii habsburgice doar Putna, Sucevita si Dragomirna iar biserica Sf. Gheorghe a fost trecuta ca metoc al Dragomirnei.

In timpul arhipastoririi mitropolitului Iacob Putneanul biserica Sf. Gheorghe cunoaste o perioada de refacere. In anul 1783 s-au readus moastele Sf. Ioan cel Nou care fusesera la Zolkiev, urmand si o serie de danii si impodobiri.
In anul 1786 negustorul Hagi Ivanciu din Botosani daruieste un sicriu de lemn pentru pastrarea sfintelor moaste. Zece ani mai tarziu, sulgerul Toader si sotia sa Anghelusa din Mlenauti inlocuiesc iconostasul original. Iconostasul apartine stilului baroc moldovenesc, remarcandu-se prin dimensiunile impresionante, somptuozitate ornamentala si cromatica.

Din pomelnicul de la 1805 aflam ca epicopul Dositei Herescu randuieste pe duhovnicul Mihail sa "faca alt sicriu nou sfintelor moaste, sa aduca clopote, vesminte si alte lucruri bune".
In anul 1829 mitropolitul Veniamin Costachi acopera biserica si clopotnita, padoseste biserica cu lespezi de piatra. Pictorul vienez Johann Viertelberger a lucrat la spalarea picturii interioare timp de aproape 3 ani intervenind cu penelul in refacera unor teme.
La 23 iunie 1945 Mitrolpolia Bucovinei isi stabileste sediul la Suceava, la biserica Sf. Gheorghe.
Cu privire la planul bisericii, observam comportamentarea clasica. Lipseste gropnita, care ar fi trebuit sa fie asa ca la Neamt, intercalata intre pronaos si naos. In locul gropnitei exista o prelungire a naosului, catre apus, prelungire careia ii corespunde aceeasi articulatie la rasarit, intre turla si altar.
Turla este octogonala, are patru ferestre si patru mici contraforturi. Este asezata pe un dublu soclu stelat cu opt varfuri.

Frescele ce decoreaza astazi biserica Sf. Gheorghe sunt opera mesterilor moldoveni din vremea lui Petru Rares. In anul 1893 episcopul Melchisedek in urma descifrarii pe peretele de sud al naosului a inscriptiei din spatele baldachinului sub care se afla racla cu moastele Sf. Ioan cel Nou concluziona ca pictura ar data din vremea lui Petru Schiopul.

Pictura interioara cat si cea exterioara este din vremea lui Petru Rares - 1534-1535. Aceasta biserica se inscrie printre primele biserici pictate din dispozitia lui Petru Rares.Continuarea se pune aici.








Pada Komentar
Geografia Bucovinei

Geografia Bucovinei

Austriecii au numit-o “Die Buchenland”, “Tărâmul Pădurilor de Fag” din zonă. Bucovina istorică era aproape dublă faţă de cum este acum, dar partea nordică aparţine acum Ucrainei, ca urmare a Pactului sovieto-german Ribbentrop-Molotov, din august 1940. Ceea ce rămâne formează parţial ţinutul administrativ al Sucevei. Judeţul Suceava se învecinează la nord cu Ucraina, la vest cu regiunea română Transilvania, cu judeţele Bistriţa-Năsăud şi Maramureş, de-a lungul culmilor carpatice. La estul şi sudul Sucevei, se află judeţele din Moldova: Iaşi şi Botoşani în est, Neamţ, Harghita şi Mureş în sud.

Bucovina reprezintă o sinteză a varietăţii, armoniei şi frumuseţii peisajelor româneşti, bogăţia sa de relief, cu munţi, podişuri, trecători, dealuri, câmpii, văi, râuri şi lacuri, cu pădurile sale, cu faună şi floră.
Carpaţii Estici se extind dinspre frontiera ucraineană la nord până departe, la râul Prahova, la sud. Aceştia, alături de Subcarpaţi, ocupă cele două treimi vestice ale Bucovinei, în timp ce în partea estică se întinde podişul Sucevei. Regiunea de munte este formată dintr-o serie de obcini paralele, orientată într-o direcţie aproximativă de la nord la sud.

În termeni largi, climatul regiunii este temperat continental, dar condiţiile fizice au creat două mari sub-categorii: climatul muntelui şi cel al podişului.

Temperaturile medii anuale variază între 0 grade Celsius, 6 grade pe partea vestică a Obcinei Mari şi aproape 7-8 grade în podiş. Acestea sunt temperaturi joase, în comparaţie cu restul Moldovei, dar climatul Bucovinei este dominat de regiunea muntoasă. Specifice acestei zone sunt iernile lungi, cu multă zăpadă, şi verile reci şi umede. Precipitaţiile medii anuale sunt de 700 mm.

Rezervaţia „Codrul Secular” de la Slătioara, lângă vârful Rarău, încercuieşte una din cele mai vechi păduri ale României, unii copaci având peste 400 de ani vechime. Multitudini de flori sălbatice, aşezate cromatic, de la alb la albastru electric, de la roz la purpuriu închis, se află pe cele mai frumoase întinderi posibile din ţară.

Una din rezervaţiile naturale, pe terasele din Poiana Stampei, cuprinde plante înfloritoare rare. Acesta e paradisul albinelor şi apicultura, una din cele mai vechi ocupaţii din România, este practicată în mare măsură.

Preluat de pe:

http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina/bucovina-geografie

Pada Komentar

Traditii populare si obiecte de patrimoniu din Bucovina

Bucovina este un spatiu in care traditiile populare romanesti si-au pastrat puritate. Chiar si aerul e unul mai curat aici, fiind una dintre zonele cele mai impadurite ale tarii. Regiunea pastreaza amprenta civilizatiei austro-ungare ca urmare a includerii ei in Imperiul Habsburgic in 1775. Geografic, Bucovina se intinde de la Vatra Dornei, Campulung, Gura Humorului, la Suceava, Radauti, pana la Cernauti, in actuala Ucraina.

O casa tipica bucovineana avea doua camere si o tinda, obiectele din interiorul ei constituindu-se acum intr-un tezaur de etnografie. Casele se construiau din paianta (caramizi de chirpici) sau lemn, avand in vedere specificul zonei. Peretii sunt impodobiti cu diverse tesaturi cu motive populare.

Atat cergile si scoartele de pe pereti si pat, cat si sumanele, camasile, itarii sau catrintele pe care taranii le imbracau erau confectionate in casa. Firul de lana era tors si imbinat in razboiul de tesut. Se regasesc motive zoomorfe, antropomorfe, geometrice sau florale.

Intr-o fierarie traditionala erau potcoviti caii si boii care trageau carele cu lemne, dar se realizau si diverse unelte - clesti, topoare, cutite. Focul era intretinut cu ajutorul unor foale de mari dimensiuni, iar fierul inrosit era batut pe o nicovala.

Olaritul este si el printre cele mai vechi timpuri, dupa cum o dovedesc si vasele din neolitic descoperite de arheologi. Lutul folosit are mare importanta, mestesugarii stiind de unde sa il aleaga pe cel mai bun. El e framantat cu mainile sau picioarele si amestecat pana se obtine o pasta ce va fi folosita la roata olarului, actionata cu piciorul, printr-o pedala.

Prin modelare cu mana, se va obtine forma dorita de olar. Dupa ce vasul e gata se acopera cu o pasta alba sau rosie din huma diluata cu apa, ce va astupa orice porozitati sau defecte datorate impuritatii materialului folosit (angobare).

Strachinile si ulcioarele sunt pictate si trecute prin doua randuri de tratamente termice in cuptoare special construite. Ornarea vaselor ceramice se mai face si prin desenarea in relief a unor elemente decorative.

Dulgheria si tamplaria sunt alte ocupatii inrudite traditionale, ca pretutindeni in satul romanesc. Din lemn erau realizate de la obiecte de uz casnic - facalete, linguri, pive (intr-o piua erau macinate diverse tipuri de graunte prin actionare mecanica), scaune, teascuri pentru stoarcerea strugurilor, scrancioabe (leagane pentru copii), si pana la case intregi, porti si ferestre sau lazi de zestre.Fiecare moment important al vietii e ritualizat pentru a fi circumscris unei conceptii mistice asupra universului. Pentru inmormantari, de pilda, se tes "poduri" impodobite ca niste stergare ce se vor asterne transversal la toate intersectiile si intrarile peste care vor trece purtatorii sicriului. Se dau de pomana colaci impletiti si stergare cu un banut innodat la colt.Dintr-o creanga de mar se realiza un pom imaginar care simbolizeaza pomul vietii din Gradina Raiului, cel din care Adam si Eva nu au mai apucat sa manance. Acest pom e impodobit cu colaci impletiti ("crestati") si fructe. Chiar si in mainile defunctului se asezau covrigi pentru rudele si cunoscutii pe care urma sa ii intalneasca in lumea de dincolo.

In schimb, nasterea unui copil era prilej de bucurie pentru intregul sat care lua parte apoi la botezul pruncului. De mana copilului se lega un fir rosu de ata pentru a-l feri de deochi, iar in apa in care era scaldat se puneau monezi, busuioc si alte flori care sa-l faca sanatos si iubit.

Vanatoarea a adus primele resurse de hrana ale locuitorilor Bucovinei si continua sa fie practicata astazi in scop de agrement, dat find ca in padurile regiunii se intalnesc in continuare cerbi carpatini. In rauri si crescatorii special amenajate pot fi pescuiti pastravi, lostrite si lipani.

Printre mancarurile specifice bucovinene se numara: balmosul (mamaliga cu branza si smantana), chirostile moldovenesti (coltunasi umpluti cu carne afumata, cartofi si ceapa), ciorba de burta dreasa cu smantana, tochitura moldoveneasca, puiul cu smantana ca la Suceava, ciulama de ciuperci. La o masa atat de bogata, era nevoie fireste si de un vin de soi, cum ar fi o grasa de Cotnari, sau o busuioaca de Husi.

Cele mai renumite podgorii ale zonei sunt cele de la Cotnari si Nicoresti, in pivnitele carora se gasesc vinuri ce au incantat oaspetii de la Stefan cel Mare incoace.

Materialul a fost preluat de pe:
http://www.webphoto.ro/destinatii/bucovina-traditii.php
Pada Komentar
Abonați-vă la: Comentarii (Atom)