M-rea Putna in imagini
M-rea Putna Manastiri si Biserici din Bucovina








despre tinutul Bucovinei
Bucovina reprezintă o sinteză a varietăţii, armoniei şi frumuseţii peisajelor româneşti, bogăţia sa de relief, cu munţi, podişuri, trecători, dealuri, câmpii, văi, râuri şi lacuri, cu pădurile sale, cu faună şi floră.
Carpaţii Estici se extind dinspre frontiera ucraineană la nord până departe, la râul Prahova, la sud. Aceştia, alături de Subcarpaţi, ocupă cele două treimi vestice ale Bucovinei, în timp ce în partea estică se întinde podişul Sucevei. Regiunea de munte este formată dintr-o serie de obcini paralele, orientată într-o direcţie aproximativă de la nord la sud.
În termeni largi, climatul regiunii este temperat continental, dar condiţiile fizice au creat două mari sub-categorii: climatul muntelui şi cel al podişului.
Temperaturile medii anuale variază între 0 grade Celsius, 6 grade pe partea vestică a Obcinei Mari şi aproape 7-8 grade în podiş. Acestea sunt temperaturi joase, în comparaţie cu restul Moldovei, dar climatul Bucovinei este dominat de regiunea muntoasă. Specifice acestei zone sunt iernile lungi, cu multă zăpadă, şi verile reci şi umede. Precipitaţiile medii anuale sunt de 700 mm.
Una din rezervaţiile naturale, pe terasele din Poiana Stampei, cuprinde plante înfloritoare rare. Acesta e paradisul albinelor şi apicultura, una din cele mai vechi ocupaţii din România, este practicată în mare măsură.
Preluat de pe:
http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina/bucovina-geografie
O casa tipica bucovineana avea doua camere si o tinda, obiectele din interiorul ei constituindu-se acum intr-un tezaur de etnografie. Casele se construiau din paianta (caramizi de chirpici) sau lemn, avand in vedere specificul zonei. Peretii sunt impodobiti cu diverse tesaturi cu motive populare.
Atat cergile si scoartele de pe pereti si pat, cat si sumanele, camasile, itarii sau catrintele pe care taranii le imbracau erau confectionate in casa. Firul de lana era tors si imbinat in razboiul de tesut. Se regasesc motive zoomorfe, antropomorfe, geometrice sau florale.
Intr-o fierarie traditionala erau potcoviti caii si boii care trageau carele cu lemne, dar se realizau si diverse unelte - clesti, topoare, cutite. Focul era intretinut cu ajutorul unor foale de mari dimensiuni, iar fierul inrosit era batut pe o nicovala.
Olaritul este si el printre cele mai vechi timpuri, dupa cum o dovedesc si vasele din neolitic descoperite de arheologi. Lutul folosit are mare importanta, mestesugarii stiind de unde sa il aleaga pe cel mai bun. El e framantat cu mainile sau picioarele si amestecat pana se obtine o pasta ce va fi folosita la roata olarului, actionata cu piciorul, printr-o pedala.
Prin modelare cu mana, se va obtine forma dorita de olar. Dupa ce vasul e gata se acopera cu o pasta alba sau rosie din huma diluata cu apa, ce va astupa orice porozitati sau defecte datorate impuritatii materialului folosit (angobare).
Strachinile si ulcioarele sunt pictate si trecute prin doua randuri de tratamente termice in cuptoare special construite. Ornarea vaselor ceramice se mai face si prin desenarea in relief a unor elemente decorative.
In schimb, nasterea unui copil era prilej de bucurie pentru intregul sat care lua parte apoi la botezul pruncului. De mana copilului se lega un fir rosu de ata pentru a-l feri de deochi, iar in apa in care era scaldat se puneau monezi, busuioc si alte flori care sa-l faca sanatos si iubit.
Printre mancarurile specifice bucovinene se numara: balmosul (mamaliga cu branza si smantana), chirostile moldovenesti (coltunasi umpluti cu carne afumata, cartofi si ceapa), ciorba de burta dreasa cu smantana, tochitura moldoveneasca, puiul cu smantana ca la Suceava, ciulama de ciuperci. La o masa atat de bogata, era nevoie fireste si de un vin de soi, cum ar fi o grasa de Cotnari, sau o busuioaca de Husi.